99% dintre oameni vor trece peste asta. Dar cei care nu o fac vor vedea un model de depresie care merge dincolo de "dezechilibrul chimic" și arată modul în care inflamația leagă obiceiurile zilnice de sănătatea mintală. (Un fir)

Timp de decenii, depresia a fost descrisă ca un "dezechilibru chimic în creier". Noi cercetări recente arată că este de fapt o stare de inflamație cronică, de grad scăzut + stres oxidativ.

Studiile arată în mod constant că depresia este asociată cu: → Activarea sistemului imunitar, în care celulele imune se comportă ca și cum organismul ar fi atacat → Stresul oxidativ/nitrozativ (O&NS), care dăunează lipidelor, proteinelor și ADN-ului În timp, aceste procese pot modifica structura și funcționarea creierului în moduri care agravează simptomele.

Dar de unde vine această inflamație? O analiză din 2013 a cartografiat factorii de mediu și de stil de viață care contribuie. Iată defalcarea:

1) Stresul Stresul psihosocial cronic – fie că este vorba de muncă, traumă sau tensiune socială – menține sistemul de răspuns la stres activat. Această activitate susținută crește cortizolul și citokinele inflamatorii, lăsând sistemul imunitar într-o stare de activare prelungită. Rezultatul este un risc mai mare și o severitate mai mare a depresiei.

2) Dieta săracă Dietele sărace în nutrienți și foarte procesate slăbesc apărarea antiinflamatorie a organismului și cresc activarea imunitară. → Deficiențele de vitamine, minerale și antioxidanți reduc capacitatea organismului de a regla inflamația. → Dietele bogate în carbohidrați rafinați și grăsimi instabile promovează stresul oxidativ și compromit integritatea intestinală. Împreună, acești factori determină răspunsuri imune care pot contribui la depresie.

3) Inactivitate fizică Activitatea fizică regulată scade inflamația și întărește apărarea antioxidantă. Când activitatea lipsește, căile inflamatorii rămân ridicate. Comportamentul sedentar a fost asociat în mod constant atât cu o inflamație mai mare, cât și cu un risc crescut de depresie.

4) Obezitate Excesul de țesut adipos eliberează în mod activ molecule inflamatorii, cum ar fi TNF-α și IL-6. Pe măsură ce grăsimea corporală crește, nivelurile inițiale de inflamație cresc, ceea ce la rândul său crește susceptibilitatea la depresie.

5) Fumatul Fumul de țigară introduce cantități mari de radicali liberi, care dăunează țesuturilor și mențin activarea sistemului imunitar. Fumătorii înrăiți prezintă în mod constant niveluri mai ridicate de inflamație și un risc crescut de depresie.

6) Permeabilitatea intestinală ("intestin permeabil") Când bariera intestinală este compromisă, fragmentele bacteriene, cum ar fi lipopolizaharidele (LPS), pot intra în circulație. Sistemul imunitar le interpretează ca amenințări, menținând activarea constantă de grad scăzut. Această conexiune intestin-imunitate-creier este acum considerată centrală în înțelegerea depresiei.

7) Atopie și sănătate dentară Atopia, sau tendința alergică, se caracterizează prin răspunsuri imune crescute la alergeni. În mod similar, igiena dentară precară permite bacteriilor orale să intre în fluxul sanguin, stimulând activitatea imună suplimentară. Ambele acționează ca declanșatori inflamatori constanti care cresc vulnerabilitatea la depresie.

8) Tulburări de somn Somnul profund și reparator este esențial pentru resetarea sistemului imunitar și antioxidant. Când somnul este perturbat, markerii inflamatori cresc, apărarea slăbește și reglarea dispoziției are de suferit. Insomnia și depresia se întăresc adesea reciproc prin această cale inflamatorie.

9) Deficit de vitamina D Vitamina D joacă un rol cheie în reglarea echilibrului sistemului imunitar. Când nivelurile sunt scăzute, organismul este mai puțin capabil să controleze răspunsurile inflamatorii. Deficiența este răspândită în populațiile moderne și a fost legată în mod constant de un risc mai mare de depresie.