Întotdeauna mă întrebam de ce sportivii îi mulțumesc lui Dumnezeu când realizează ceva miraculos. Sincer, mi s-a părut banal. Dar când mă uit în urmă la ultimii ani ai vieții mele, ar fi naiv să neglijez probabilitatea de îndrumare spirituală sau divină. Oricine alege un traseu în afara căilor bătute știe asta. Lucrurile se întâmplă prea perfect. Și pare să existe întotdeauna o voce subtilă în capul sau mâna ta pe spate care pur și simplu știe. Știe bine și rău, unde să mergi și îți oferă certitudinea că totul va fi bine cumva.